Sighişoara anului 2016 în date statistice

La începutul fiecărui an, în şedinţa Consiliului local din februarie sau martie, este prezentat consilierilor un raport privind starea socială, economică şi de mediu a municipiului Sighişoara pe anul precedent, document care prezintă date statistice privind evoluţia oraşului pe cele trei paliere şi care ar trebui să stea la baza elaborării unor strategii privind îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor. Nu se cunoşte sigur în ce măsură autorităţile încearcă să rezolve problemele semnalate în raport (pentru că documentul enumără şi problemele cu care se confruntă comunitatea în ansamblu), cert este că în fiecare raport problemele semnalate sunt aceleaşi, enunţate în fix aceleaşi cuvinte. Raportul privind starea economică, socială și de mediu a municipiului Sighișoara în anul 2016 prezentat în şedinţa Consiliului local din 30 martie nu face excepţie. Ba mai mult, prezintă o situaţie îngrijorătoare cu un trend descrescător la aproape toţi indicatorii.

Economie

Una dintre situaţiile care ar trebui să dea de gândit autorităţilor este cea privind starea economiei din Sighişoara pentru că are un impact direct, cel puţin în ce priveşte încasările la bugetul local. Potrivit raportului, dacă în 2015 în Sighişoara existau 791 agenţi economici, în 2016 numărul acestora a scăzut la 618. Este un posibil efect al cotei de 1,3% pentru taxele și impozitele pe care trebuie să le plătească agenții economici sighişoreni.

De asemenea, în raport este prezentată şi evoluţia a şapte mari societăţi industriale din Sighişoara în ce priveşte cifra de afaceri şi numărul de angajaţi. Din cele şapte societăţi industriale, şase au înregistrat scăderi ale numărului de angajaţi în 2016 faţă de 2015 cu procente cuprinse între -0,35% şi -24%, una singură (Hochland România) având în 2016 o creştere de 21%, la 350 de angajaţi faţă de 289 în 2015. Cel mai mare angajator din industria sighişoreană rămâne producătorul de ceramică menaj SC Cesiro SA cu un număr de 1.340 de angajaţi – însă cu 57 mai puţini faţă de 2015 -, urmat de GST Automotive Safety RO SRL cu 918 angajaţi (cu 21 mai puţini faţă de 2015).

În ce priveşte cifra de afaceri totală a celor şapte societăţi care au oferit aceste date, aceasta a crescut de la aproximativ 523 milioane lei în 2015, la aproximativ 617 milioane lei în 2016, însă acest lucru se datorează creşterii spectaculoase a cifrei de afaceri a două societăţi: SC Sefar SRL cu o creştere de 56% faţă de 2015 (de la circa 63 milioane lei în 2015, la circa 98 milioane lei în 2016), şi SC Hochland România SRL cu o creştere de 31% faţă de 2015 (de la circa 215 milioane lei în 2015, la circa 281 milioane lei în 2016). De altfel Hochland are cea mai mare cifră de afaceri din cele şapte societăţi prezentate în raportul elaborat de Primăria Sighişoara. Celelate cinci societăţi înregistrează în 2016, fie scăderi ale cifrei de afaceri faţă de 2015 cu procente cuprinse între -1,8% (Siceram) şi -7,9% (Cesiro), fie creşteri timide cu procente între 3,4% (Transtex) şi 4,5% (GST Automotive RO).

Cel mai mare exportator din industria sighişoreană este SC Sefar SRL cu un procent de 99% din producţie destinată exportului, urmată GST Automotive RO cu 92% sau Transtex cu 88%, în timp ce societăţile care sunt orientate cel mai mult către piaţa internă sunt Hochland cu doar 2% din producţie destinată exportului, şi Siceram cu 2,5% din producţie pentru export.

În ce priveşte turismul, potrivit raportului, se înregistrează o creştere a capacităţii de cazare a unităţilor hoteliere din Sighişoara, de la 1603 locuri în 725 de camere 2015, la 1749 locuri în 726 camere în 2016. Iar numărul turiştilor care au vizitat Sighişoara în 2016 este estimat la circa 220.000, faţă de 150.000 în 2015, estimarea aproximativă a acestui număr fiind făcută pe baza numărului de bilete vândute de către Muzeul de Istorie Sighişoara.

Construcţii

Nici în construcţii situaţia nu pare mai roză după cum rezultă din raportul Primăriei. Numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate de Primărie a scăzut de la 84 în 2015, la doar 33 în 2016, din care 21 pentru “branşamente, reparaţii etc.” şi doar 7 pentru construcţii de locuinţe, 3 pentru construcţii de comerţ şi 2 pentru construcţii industriale. Potrivit raportului suprafaţa locuibilă din Sighişoara este de 450.274,76 mp, numărul total de clădiri cu destinaţia de locuinţă fiind de 4.972 în care se găsesc 12.522 locuinţe. Dintre acestea, 370 locuinţe fac parte din fondul locativ de stat (304 ANL), restul fiind proprietate privată. În raport nu se precizează faptul că de mai bine de un an patru blocuri ANL cu 100 de locuinţe încă nu sunt repartizate şi ocupate pentru că lucrările tehnico-edilitare aferente acestora cam bat pasul pe loc.

Populaţia

În toate rapoartele privind starea eonomică, socială şi de mediu din 2012 încoace, la capitolul populaţie sunt prezentate datele oficiale ale Recensământului populaţiei şi locuinţei din 2011 la nivelul municipiului Sighişoara, singura variabilă din aceste rapoarte fiind numărul naşterilor şi deceselor înregistrate în anul precedent. Astfel, conform raportului în 2016 s-au înregistrat 657 naşteri (faţă de 601 în 2015) şi 275 de decese (faţă de 291 în 2015). Este îmbucurător faptul că în 2016 numărul naşterilor a crescut şi cel al deceselor a scăzut. Însă nu reiese clar dacă aceste date se referă strict la locuitorii municipiului Sighişoara, sau sunt luate în calcul toate naşterile, de pildă, înregistrate la Maternitatea Sighişoara, indiferent că e vorba despre sighişoreni, sau despre locuitorii comunelor din  zona arondată Sighişoarei. De asemenea, în intervalul de zece ani dintre recensăminte, evoluţia populaţiei oraşului nu este determinată doar de numărul naşterilor şi deceselor, ci şi de migraţia din sau către alte oraşe şi alte ţări, aspect care în aceste rapoarte nu este semnalat.  Probabil că o conlucrare mai strânsă între Primăriei şi SPCLEP (evidenţa populaţiei), care ar putea pune la dispoziţie o statistică privind mutaţiile în şi din oraş de-a lungul unui an, ar putea crea o viziune de ansamblu mai apropiată de realitate privind fluctuaţia populaţiei oraşului.

Mediu

În secţiunea dedicată mediului din raportul pe 2016 elaborat de Primărie textul este cam acelaşi ca şi în raportul pe anul 2015: se vorbeşte despre importanţa protecţiei mediului, despre obligaţiile care revin în acest sens atât autorităţilor, cât şi fiecărui cetăţean în parte, despre rolul educaţiei în această privinţă şi despre… fix aceleaşi probleme. Ca să cităm doar un singur pasaj care apare la fel, cuvânt cu cuvânt, atât în raportul de pe 2016, cât şi în cele anterioare din 2014 şi 2015: “Despre o poluare se poate vorbi în ce priveşte zgomotul datorat traficului auto şi feroviar care se desfăşoară pe teritoriul Municipiului, având în vedere traversarea localităţii atât de către E 60, cât şi de calea ferată Braşov-Teiuş. În muncipiul Sighişoara, pricipalele probleme ale traficului rutier sunt legate de lipsa unei variante ocolitoare, ceea ce face ca tot traficul de tranzit (inclusiv traficul greu) să traverseze longitudinal oraşul. Mai mult, unele cartiere (Gării, Viilor, Târnava II) sunt situate la nord de calea ferată magistrală şi de valea Târnavei Mari, ceea ce face ca accesul dintre aceste cartiere şi restul oraşului să fie îngreunat de existenţa unui număr redus de poduri, respectiv de treceri la nivel cu calea ferată (pe străzile Trandafirilor, Stadionului şi Ştefan cel Mare). Accesul spre cartieul Târnava II se face şi printr-un pasaj subteran pe sub calea ferată, subdimensionat pentru vehiculele cu gabarit mare. Accesul pietonilor este şi mai dificil, la cele două treceri la nivel cu calea ferată din cartierul Târnava II circulaţia rutieră nefiind delimitate de cea pietonală, ceea ce implică riscuri de accidente, în special pe timp de noapte sau vizibilitate redusă. De asemenea, se remarcă lipsa unui drum direct de legătură dintre cartierele Târnava II şi Viilor.”… Deci se ştie de problemă, dar nu s-au prea întreprins măsuri pentru rezolvarea ei, de vreme ce aceasta, ca şi altele apar în toate rapoartele din 2012 încoace.

Pentru lectura completă daţi click pe Raportul privind starea economică, socială și de mediu a municipiului Sighișoara în anul 2016. Este un document care reflectă până la urmă capacitatea autorităţilor locale şi a aleşilor de a gestiona o comunitate precum cea a Sighişoarei.

Spre comparaţie vedeţi şi Raportul privind starea economică, socială și de mediu a municipiului Sighișoara în anul 2015

Adrian Diţă

Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.

Powered by WordPress | Designed by: Premium WordPress Themes | Thanks to Themes Gallery, Bromoney and Wordpress Themes