Punct de vedere privind dezbaterea bugetului local pe anul 2016

primaria-sighisoara1În data de luni, 18 ianuarie a avut loc la sediul Primăriei Sighişoara o dezbatere publică a proiectului privind  stabilirea bugetului local pentru anul 2016.

Ca urmare a acestei dezbateri d-na Anca Raţiu, mediator autorizat, a trasmis redacției noastre punctul de vedere pe care-l redăm în cele ce urmează:

Aşa cum îmi exprimam la sfârşitul lunii septembrie, după dezbaterea proiectului privind taxele şi impozitele locale, iată că a venit, e adevărat mai greu şi cu solicitări exprese, vremea dezbaterii bugetului local pe anul în curs. Pentru a fi consecventă demersului iniţiat atunci, voi reda pe pagina aceasta aspectle relevante ale acesteia, pentru cei interesaţi să afle, de la faţa locului cum au decurs lucrurile până când minuta şedinţei va fi postată pe site-ul www.sighisoara.org.ro, cu speranţa că de data aceasta va reda mai fidel cele întâmplate la dezbatere. Nu voi zăbovi asupra lipsei de rezultate a celei din septembrie, hotărârea adoptată fiind contestată în instanţa de contencios  de către mine în principal din cauza menţinerii, nejustificate  şi ilegale, în opinia mea a taxei de salubritate.

Iniţial s-a încercat doar anunţ privind intenţia de adoptare a bugetului după care, în urma cererii formulate de Fundaţia CEDES s-a organizat şi o adunare publică în cadrul căreia, publicul interesat să poată să îşi exprime sugestiile, propunerile, opiniile şi recomandările asupra proiectului de hotărâre, au fost peste 10 sighişoreni  care au depus aceste lucruri în scris şi au şi reuşit la ora imposibilă la care a fost programată şi de data aceasta adunarea, respectiv ora 14.00, să ajungă în Sala mică de şedinţă a Primăriei. Restul participanţilor au fost  din reprezentanţi a presei locale şi ai autorităţilor locale.

Pe aceeaşi temă: Dezbatere pe bugetul anului 2016 (Independentul sighişorean)

Contrar aşteptărilor şi oarecum  pe lângă  procedura de organizare a adunărilor publice prevăzută de Legea nr. 52/2003 a transparenţei decizionale, în deschiderea acesteia nu s-a făcut de către funcţionarii  de specialitate care au întocmit proiectul de buget  o prezentare succintă a acestuia în termeni accesibili cu evocarea strategiei avute în vedere, a principalelor surse şi capitole de cheltuieli propuse, lăsându-l pe dl. Viceprimar să facă acest lucru… Nu s-a făcut nici măcar minimul efort de prezentare pe un retroproiector a materialului astfel încât să se poată discuta concret, cei de faţă fiind astfel siliţi să stea cu ochii în telefoane pe tot parcursul şedinţei. Această neimplicare a celor care, dacă ocupă acele funcţii importante se presupune că sunt  de specialitate şi, ca atare, ar fi trebuit să fie în măsură să dea detalii despre buget precum şi explicaţii şi  răspunsuri la întrebări, a fost menţinută pe tot parcursul dezbaterii, cu rare excepţii când am avut parte de răspunsuri monosilabice sau cel mult propoziţii lapidare. Viceprimarul a fost lăsat practic în off side de oamenii săi care, încă o dată,  şi-au jucat cu măiestrie rolul decorativ.

Pentru că, probabil, punctul de vedere al Primăriei va fi exprimat pe larg în minuta  oficială a dezbaterii mă voi referi în special la propunerile oamenilor, cu evocarea, atunci când va fi cazul a răspunsurilor, cu menţiunea că voi reda din memorie, neavând vreun mijloc de înregistrare asupra mea dar sunt sigură că cei din presă au făcut deja acest lucru, ceea ce e bine, pentru posteritate aşa că e posibil ca unele lucruri să nu fie prinse în acest material. Fac precizarea însă că toate petiţiile depuse de cetăţeni/organizaţii pe tema bugetului vor putea fi consultate, întrucât  procedura  susmenţionată prevede postarea lor  pe site-ul Primăriei la Butonul “Legea 52/2003”.

Prima intervenţie a fost a doamnei Carmen Farcazdi, ieşită anticipat în pensie de la Primărie – un om de calitate, cu un caracter deosebit şi un bun profesionist care însă nu a fost foarte comod celor care nu apreciau aceste lucruri la funcţionarii Primăriei ci mai degrabă altele. La pensie fiind, s-a dovedit a fi un bun cetăţean, un locuitor activ şi vocal al oraşului pe care îl iubeşte la fel de mult şi pentru ale căui răni  suferă. Carmen  a adus în discuţie trei probleme cu care se confruntă de ani de zile oraşul: starea accentuată de degradare a  Sălii Mihai Eminescu, mizeria de pe terenul unde a fost Grădină de Vară şi lăsarea în paragină a unor clădiri valoroase aflate în patrimoniul oraşului: fosta BNR şi Casa Maurer. S-a arătat dezamăgită de faptul că proiectul prezentat nu prevede lucrări de anvergură ci doar “cârpeli” cum este acea “inutilă şi inoportună reparare a faţadei Sălii Mihai Eminescu, o clădire cu probleme majore care este de-a dreptul periculoasă pentru cei care sunt înăuntru”.Domnul Gavrilă a asigurat-o  că aceste probleme se vor rezolva “cel puţin două din trei dacă nu toate trei”. Nu a reieşit cum se vor rezolva exact, a amintit ceva de accesare de fonduri europene, intenţia de amenjare în Casa Maurer a unui Centru Cultural Sighişoara, soluţii care în cel mai bun caz, sunt de perspectivă şi puţin probabil să se realizeze în cursul acestui an bugetar – că de bugetul 2016 era vorba – cu atât mai puţin până la alegerile locale. În orice caz, de notat bunăvoinţa şi disponibilitatea la dialog a actualului Viceprimar, în contrapunere cu obtuzitatea şi “punerea pumnului în gură” de care au avut parte sighişorenii care au participat la dezbaterea publică  condusă de fostul viceprimar… Vezi minuta şedinţei din ianuarie 2014 în urma căreia a rezultat un aşa numit “buget centrat pe nevoile sighişorenilor”.sic!sic!sic!

Următoarea intervenţie a fost a unui cetăţean de pe str. Caraiman /Moţilor care venise cu o problemă punctuală şi veche, aceea a tergiversării ani de zile a repararării străzii pe care locuieşte. Omul a povestit cu amărăciune toată saga sa:  cereri, promisiuni şi amânări a soluţionării cererii îndreptăţite a locuitorilor acestei străzi, oferindu-se chiar să ajute voluntar în calitatea de contabil pensionar. Probabil o fi constatat şi dânsul că  e nevoie de mai mult în acel sector, de altfel, cel mai bine plătit din Primărie… În final, a obţinut o nouă promisiune care, să vedem dacă se va îndeplini, dat fiind faptul că în proiectul dezbătut numele străzii sale nu apărea pe lista lucrărilor de reparaţii…

Am urmat subsemnata – fost responsabil cu comunicarea din Primărie de unde am demisionat  în luna mai a acestui an din cauza lipsei de interes a celui care conducea atunci instituţia pentru comunicarea în general şi cu cetăţenii în special – care am făcut o prezentare succintă a problemelor ridicate în petiţia depusă – pe care o voi posta în continuarea materialului – în dorinţa de a mă încadra în cele 5 minute din regulament şi în lipsa unui moderator din aparatul tehnic care să temperze ieşirile domnului de pe strada Moţilor care, după ce şi-a prezentat problema sa personală nu a amai avut răbdare să îi asculte pe ceilalţi participanţi la dezbatere, lucr care până la urmă putea fi înţeles având în vedere anii de aşteptare şi de minciună de care a avut parte. Dincolo de problema comunicării defectuoase a Primăriei,  semnalată şi de colega mea Carmen Farcazdi dar şi de reprezentanta Fundaţiei CEDES, iniţiatoarea acestei dezbateri, m-am referit la neaplicarea prevederilor Legii 350/2005 privind finanţarea nerambursabilă a proiectelor ONG-urilor  în alocarea de fonduri publice pentru asociaţii şi fundaţii.Faptul că la 10 ani după adoptarea acestei legi, aceasta nu se aplică drept pentru care finanţările din bugetul local se fac arbitrar, în opinia mea, prin încheierea unor parteneriate, pe care le-am catalogat ca fiind simulate şi forţate, fără existenţa un cadru obiectiv cu domenii şi criterii stabilite conform acestei legi  care să permită accesul tuturor ONG-urilor din Sighişoara, dând în acest fel  un caracter transparent şi echitabil acestor finanţări.Domnul Gavrilă s-a arătat deschis în aplicarea acestei legi, cum se întâmplă de altfel, în toată ţara inclusive în judeţul Mureş, spunând chiar că va face acest lucru din acest an. Atât eu cât şi doamna Nicoleta Anghel ne-am exprimat îndoiala cu privire la această posibilitate devreme ce nu s-au făcut paşii prealabili ai definirii domeniilor respectiv a adoptării Ghidului de finanţare iar, indiciul cel mai important fiind lipsa nu numai a HCL-urilor aferente ci şi a capitolului distinct al acestor finanţări nerambursabile în proiectul de buget. Această lipsă nu e suplinită de Faptul că în două locuri apar nişte sume răzleţe: 493.000 lei pentru “Asociaţii şi Fundaţii” la Cap Cultură recreere şi religie respectiv 450.000 la Cap Asistenţă socială destinatarii acestei ultime sume fiind menţionaţi la grămadă – Fundaţia centrul medical de zi, Gaudeamus, Fundaţia pentru familia creştină, Fundaţia Veritas, doar cele două ONG.uri din final participând la o procedură transparentă de finanţare parcursă la sfârşitul anului trecut conform Legii 34/1998.  Faptul că precedesorii domnului Gavrilă au instituit şi perpetuat  această practică  alocare a fondurilor,  îl exonerează pe actualul Primar de vreo vină, cu atât mai mult că acesta  şi-a afirmat deschis hotărârea să aplice calea legală în domeniul finanţărilor. Grăbită fiind de nerăbdarea domnului cu strada Moţilor, am trecut doar în revistă celelalte propuneri, acestea putând fi văzute în petiţia anexată prezentei, şi mă aştept ca măcar o parte din ele să fie preluate în forma finală a proiectului de buget care va fi prezentată spre aprobare consilierilor, la fel ca şi propunerile celorlalţi  participanţi la dezbatere  apreciate public a fi pertinente de dl. Viceprimar Aaş menţiona  problema, aflată pe ultima poziţie a listei, fiind însă poate cea mai importantă pentru dezvoltarea oraşului: cea a alocării de fonduri pentru întocmirea PUG-ului. Întrucât am remarcat cu surprindere o confuzie totală pe acest subiect în cadrul Executivului, fac aici cuvenita precizare:”Planurile Urbanistice Generale cuprind analiza, reglementari si regulament local de urbanism pentru intreg teritoriul administrativ al unitatii de baza (suprafete din intravilan, cat si din extravilan). PUG-ul stabileste norme generale, pe baza carora se elaboreaza mai apoi in detaliu, la scara mai mica PUZ-urile si apoi PUD-urile.” Cu această precizare sper că am spulberat orice confuzie şi nu o să mai auzim vreodată acele explicaţii/justificări a numărului exagerat de PUD-uri şi PUZ- uri cuprinse în buget care se bazau pe premisa, falsă, că ordinea ar fi inversă.

De amintit şi problema siguranţei traficului pe E 60 prin amenajarea de sensuri giratorii şi a semaforizării trecerilor de pietoni, ridicată şi de alţi participanţi la dezbatere. Răspunsul negativ primit, argumentat prin acea mult anunţată şi consistent  bugetată “undă verde” nu m-a mulţumit nefiind deloc de acord cu astfel de argumente dat fiind faptul că soluţiile propuse sunt mult mai la îndemână şi mai ieftine,  caracterul lor practic şi eficient fiind dovedit peste tot în Europa şi, mai nou în toate comunele şi oraşele patriei. Sensurile giratorii simple – nu cele de lux ca cele trei  propuse în urmă cu ceva timp de Executiv care şi anatmase chiar un proiect futurist şi scump,  înainte de a avea aprobarea consilierilor – sunt soluţii moderne care au toate avantajele: fluidizarea circulaţiei, reducerea noxelor şi a zgomotului cauzate de opririle şi pornirile de la semafoare, toate acestea fiind obţinute şi cu  economii financiare  ( generate inclusiv de eliminarea cheltuielilor cu service-ul semafoarelor).

A luat cuvântul apoi domnul Goţa Alexandru, jurnalist cu state vechi şi unul din reprezentanţii activi ai societăţii civile sighişorene a cărei revenire în viaţa oraşului după un episod penibil generat de ostilitatea fostului primar la adresa sa, o salut încă o dată. Cu un ton blând dar răspicat şi, în orice caz civilizat spre deosebire de cel care i-a interzis accesul la un moment dat la şedinţele publice de consiliu, fără ca nimeni din acel consiliu să nu reacţioneze la  abuzul la care erau martori,, dl. Goţa şi-a expus punctul de vedere, cu aceeaşi decenţă şi determinare manifestate şi cu ocazia prezenţei sale la şedinţa de consiliu din decembrie când a susţinut petiţia sighişorenilor participanţi la protestul “Corupţia ucide”, rămasă deocamdată fără ecou… Reluând unele idei enunţate de antevorbitori, cu sublinieri şi nuanţări adecvate, domnul Goţa s-a referit critic la uşurinţa cu care se încheie cu tot felul de proiectanţi mai mult sau mai puţin specializaţi sau avizaţi contracte de planuri urbanistice, sau alte documentaţii tehnice – proiecte tehnice, documentaţii de avizare intervenţie lucrări, studii de fezabilitate samd –  pe care se cheltuie mulţi bani publici, de multe ori inutil, acestea nefiind ulterior concretizate din diverse motive, lipsa de finanţare fiind doar unul dintre acestea. Un alt lucru important spus de domnul Goţa a fost dezacordul acestuia privind remedierea pe bani publici a lucrărilor executate prost tot pe bani publici – pornind de la exemplul Reparaţiilor capitale la “sala de sport” -după un moment de panică s-a stabilit printr-un brainstorming al funcţionarilor că era vorba de Sala Polivalentă “Radu Voina”- dl. Goţa solicitând, în asentimentul publicului prezent, ca cei responsabili de lucrări defectuoase – cum ar fi cei  care au recepţionat acele lucrări dând bun de plată, unii chiar aflaţi la acea masă ovală a dezbaterii – să suporte financiar remedierile respective. Cu referire la salubritate şi la groapa de gunoi, dl. Goţa a solicitat punerea la dispoziţia celor interesaţi a tututor documentelor relevante pe acest subiect  – contracte, caiete de sarcini, hotărâri de consiliu samd – astfel încât sighişorenii să ştie cum stau, de fapt lucrurile. A mai pomenit dl. Goţa şi de a aşa zis-ul parc Petofi din Cetate pentru care, aşa cum reiese din proiectul de buget, oraşul a făcut credit şi plăteşte 400 milioane pe an. În opinia sa, împărtăşită de mulţi sighişoreni,  amenajarea acelui parc a fost nu numai o lucrare scumpă şi inutilă dar şi inoportună  raportat la posibilităţile, istoria şi identitatea oraşului. Mutarea bustului poetului maghiar, pentru care dl. Goţa nutreste de altfel cuvenita apreciere, aflat ani de zile în faţa Primăriei, cu preţul distrugerii unui parc care face parte din viaţa multor generaţii de sighişoreni a fost caracterizată de dl Goţa ca fiind  un gest cel puţin inadecvat.

Reprezentantul CLIMM-ului, domnul Moldovan Ovidiu – zis Oxi, pentru a evita confuziile – a semnalat lipsa alocării de fonduri pentru cadastru, apreciat ca fiind prioritatea zero a oraşului, lipsa PUG-ului fiind catalogată ca un impediment major pentru dezvoltarea economică, zădărnicind în faşă orice iniţiativă a vreunui investitor. Dl. Moldovan a cerut lămuriri în ceea ce priveşte scrierea cererilor de finanţare, ocazie cu care a aflat ceea ce mulţi ştiau: cei din primărie care beneficiază de sporuri de 75% pentru proiecte europene nu scriu proiecte ci  se ocupă de implementarea celor scrise de firmele de consultanţă care încasează bani frumoşi pentru acest lucru dar şi pentru asistenţa pe timpul derulării proiectului. Prezenţa la dezbatere viceprimarului din perioada în care la Sighişoara s-au cheltuit multe fonduri europene, proprii şi credite, mi-a amintit de domnul Giorgio Risicaris, consultantul omniprezent la proiectele europene coordonate de dl. Savu.

Domnul Savu a avut de altfel o poziţie interesantă şi până la  un anumit punct firească, în sensul  că a contestat aprecierile negative făcute  cu privire la lucrările de investiţie realizate de Primărie o mare parte în perioada în care ocupa funcţia de viceprimar, contracarând prin critici aduse aşa zisei lipse de interes a participanţilor la dezbatere asupra cifrelor din buget respectiv neincluderea  de către cei care au întocmit proiectul de buget de sume pentru cofinanţarea proiectelor europene, pe care, dat fiind gradul mare de îndatorare generat tocmai lucrările din perioada respectivă dar şi a valorificării insuficiente a patrimoniului local, cum bine aprecia antevorbitorul său, şi conform spuselor domnului Gavrilă, au rămas singura speranţă de finanţare pentru eventuale proiecte prezente sau viitoare ale municipalităţii.

Dl. Tudor Groza,- din partea publicaţiei Independentul sighişorean,   a precizat în cuvântul lui la faptul că a depus contestaţie la proiectul de buget, în urma anunţului postat în 4 ianuarie şi a prezentat  o serie de opinii şi propuneri pe marginea proiectului de buget aflat în dezbatere. Astfel şi-a exprimat nedumerirea şi nemulţumirea faţă de cuprinderea a peste 30 studii de fezabilitate, actualizări  de proiecte tehnice şi documentaţii urbanistice pentru tot felul de obiective,  apreciind acest lucru ca fiind o irosire de fonduri dată fiind nesiguranţa obţinerii surselor necesare realizării lor în timp util, ceea ce va duce la necesitatea unor alte actualizări  învârtindu-ne  într-un cerc vicios din care în primul rând va pierde Sighişoara.  În timp ce s-ar face acest efort bugetar inutil pentru nişte obiective iluzorii, multe alte proiecte aprobate deja  in anii trecuți, cum ar fi amplasarea bustului lui  Ilarie Chendi, au fost lăsate pradă uitării. Dl. Groza a adus pe tapet problema salarizării in Primarie știut fiind că una din cauzele inapetentei persoanelor competente pentru posturile din Primarie este acea salarizare inechitabilă de care se tot vorbeşte,  salariile unor şefi fiind chiar şi de zece de ori mai mari decât ale altora care practic greul muncii in Primarie. Un alt subiect a fost cel al Stației de sortare care  este  în continuare pe pierdere în timp ce groapa ecologică se umple cu gunoi adus din tot judeţul iar  firme private de reciclare prosperă de pe urma deșeurilor recuperate de “angajaţii” acestora de pe Rampă, aceştia sortând în văzul lumii nestingheriţi în perimetrul acesteia deşi, teoretic accesul este interzis în zonă.  Răspunsul  primit , a fost că nu “nu se poate face nimic” –  deci nici rentabilizarea  Stației de sortare, nici  limitarea depozitării deșeurilor, exclusiv la cele sortate – deşi tocmai aceasta a fost rațiunea cheltuirii unor sume consistente din bugetul local pentru aceasta investiție,  care a fost și pretextul înființării aşa numitei “căpușe” Ecoserv.  Cei prezenți s-au arătat nedumeriți de aceasta “impotență” afirmată public de conducătorul vremelnic al administrație publice locale… Explicaţia cu privire la imposibilitatea sortării deşeurilor înainte de a fi duse în Rampă … din cauza deşeurilor abandonate pe domeniul public venită din partea şefului Gospodăriei a fost şi a greu de digerat de cei prezenţi. .Este inacceptabil să justifici astfel eşecul răsunător  unei investiţii enorme din buget făcute în  anii 2010-2012 pentru  ca Sighişoara să fie “un oraş mai curat pentru noi şi cei care vor veni”…  Asta cu atât mai mult cu cât din anul 2009 sighişorenilor li s-a impus o taxă de salubritate în schimbul căreia nu primesc niciun fel de servicii doar pretexte cum ar fi ridicarea săptămânală a gunoiului nemenajer din gospodării  sistată şi ea demult, sau compensarea cheltuielilor generate de ridicarea gunoaielor abandonate pe domeniul public. A pretinde contribuabililor plata acestei taxe de salubritate – al cărei cuantum a crescut de la an la an – în semn de solidaritate faţă de faptele antisociale comise de unele persoane  care, în ciuda cheltuielilor făcute din buget pentru Poliţia Locală şi pentru sistemul de monitorizare video, nu sunt niciodată sancţionate nu este nici principial şi nici echitabil  la fel cum, de fapt nu este în tot această taxă care, mai nou, aud că se bazează pe un principiu corect “poluatorul plăteşte”  dar aplicat greşit prin taxarea dublă a persoanelor care au contracte încheiate cu operatorul de salubritate.

În final, a luat cuvântul dna Nicoleta Anghel de la CEDES, asociaţia care a solicitat organizarea dezbaterii publice pe buget. Aceasta a făcut referiri concrete pe capitolele din buget, accentuând unele deja pomenite şi venind cu elemente noi extrem de pertinente cum ar fi: alocarea de fonduri pentru informarea publică prin presă – ocazie cu carea a aflat că, chiar dacă nu reiese explicit din proiect, există bani pentru contracte de publicitate, ceea ce a fost suprinzător pentru toată lumea dată fiind ineficienta comunicare a primăriei cetăţenii, evidentă  inclusiv prin popularizarea extrem de redusă a dezbaterior publice, dar şi a altor informaţii care ar fi utile cetăţenilor, nu toţi fiind utilizatori de Internet ca sa poată accesa site-ul Primăriei.   La acest punct a adus vorba de buletinul Glasul Cetăţii, editat şi distribuit gratuit de Primărie în perioada 2010-2012, de care m-am ocupat personal şi deci în cunoştinţă de cauză pot să spun că fostul primar a decis  suspendarea lui în octombrie 2012 « până când ştiu eu cine şi ce scrie în el »

-aplicarea Legii 350/2005 cu etapele premergătoare şi cu stabilirea prin buget a unei sume rezonabile pentru proiectele sociale, culturale, sportive, educative  samd ale  ONG-urilor

Timpul doamnei Anghel a fost, la rându-i, cronometrat atent de domnul care şi-a consumat răbdarea în anii în care s-a luptat cu morile de vânt pentru a obţine din partea autorităţilor repararea unei “jumătăţi de km de stradă”  aşa că a trecut la enumerarea succintă a lor: amenajarea unor spaţii de joacă, antrenament şi agrement în Cartierul Târnava II, construirea unor pasaje de trecere peste calea ferata sau sub calea ferata pentru protecţia pietonilor, semaforizarea trecererilor de pietoni de pe E 60, construirea de fântâni arteziene, eliminarea cablurilor de tot felul care atârnă peste tot in zona Centrală, samd.Un aspect demn de semnalat este analiza critică dar foarte obiectivă a modului de prezentare a proiectului şi a listei de echipamente propuse a fi achiziţionate prin proiectul de buget: omiterea specificaţiilor tehnice şi neconcordanţe între tipul şi preţul acestora precum şi folosirea de denumiri improprii acestui tip de document (ex. Xerox în loc de copiator) fără o minimă indicaţie unde şi pentru ce va fi folosită puzderia de copiatoare, multifuncţionale şi scannere, cerând explicaţii cu privire la neconcordanţe şi modul de stabilire a sumelor care, cu ochiul liber puteau fi  apreciate ca fiind “scoase din burtă”. Răspunsul venit, în cele din urmă, din direcţia celor care au semnat proiectul de buget a fost halucinant: bugetul ar fi fost întocmit conform…. “solicitărilor compartimentelor de specialitate” iar suma pentru “fundaţiii şi asociaţii, care în opinia directorului economic nu putea fi trecută ca un capitol distinct “Finanţări nerambursabil conform Legii 350/2001”,  s-ar fi stabilit “în urma solicitărilor primite  “de la asociaţiile care au HCL-uri” sic!sic!sic! De subliniat valoarea exagerată a unei staţii de sonorizare  – 1,98 miliarde lei vechi – care, după un alt brainstorming s-a aflat că ar fi pentru…. Sala de consiliu. Este de discutat şi nivelul sumei absolut disporoporţionat faţă de utilitatea ei dar, mai ales  oportunitatea unei atare achiziţii în condiţiile în care acea sala are deja o instalaţie în schimb Sala festivă şi Sala “Mihai Eminescu” unde ar fi într-adevăr nevoie, nu.

Având în vedere asigurarea Viceprimarului cu privire la respectarea procedurii legale, sper să fie făcute curând publice minuta – pentru care deja a trecut termenul legal de publicare –  ca şi  forma finală a proiectului iar cei care am trimis propuneri să aflăm în scris care a fost soarta lor.

 În chei cu o altă speranţă, exprimată şi cu alte ocazii: la urmatoarea dezbatere publică anunţată  în principiu de dl. Gavrilă ca fiind la începutul lunii februarie – pentru consultarea publică în vederea luării unei decizii  în privinţa –Maternităţii –  va exista mai multă preocupare pentru popularizarea proiectului şi a adunării publice dar şi pentru programarea ei la o ora rezonabilă, nu neapărat în timpul programului de lucru al funcţionarilor, astfel încât publicul interesat să ştie când şi ce se întâmplă şi să poată participa. Nu putem doar să fim nemulţumiţi doar acasă sau cu prietenii şi când avem ocazia să ne exprimăm public în cadrul oferit de legea transparenţei decizionale în administraţia publică bazată pe prinicipiul participării cetăţenilor la luarea deciziilor privind oraşuş în care trăiesc să nu o facem…

Neimplicarea, chiar cauzată de lehamite, ne face complici

Vezi și:

Buget local detaliat pe anul 2016 si estimari pentru anul 2017 2019

Bugete finantate integral sau partial din venit. proprii pe anul 2016 si estimari pentru 2017 2019

Raport de specialitate privind Bugetul general previzionat pe anul 2016

Puncte de vedere şi propuneri pentru corectarea proiectului de hotărâre privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pe anul 2016

Both comments and pings are currently closed.

One Response to “Punct de vedere privind dezbaterea bugetului local pe anul 2016”

  1. marian says:

    E un material foarte lung, trebuie sa ai rabdare sa il citesti pana la capat, recunosc ca, de la un moment dat, am citit pe diagonala. in rest, stau si ma intreb care e spilul schimbarii de atitudine cu 360 grade.

Powered by WordPress | Designed by: Premium WordPress Themes | Thanks to Themes Gallery, Bromoney and Wordpress Themes