Povestea hameiului, spusă de Nicolae Teşculă

logo zi-de-ziPrezent la deschiderea oficială a celei de-a treia ediţii a Festivalului Hameiului de la Seleuş, eveniment organizat între 22-23 august la ferma de Hamei de la Seleuş, comuna Daneş, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă, a propus celor prezenţi o inedită incursiune în istoria hameiului.

Ingredient pentru bere şi plantă medicinală

În prima parte a alocuţiunii, Nicolae Teşculă a subliniat câteva din calităţile terapeutice avute de planta denumită în limba latină „Humus lupus”. „Ne aflăm la o sărbătoare a hameiului, o plantă foarte veche numită şi „Humus lupus”, o plantă perenă, agăţătoare şi care – multă lume nu ştie – pe lângă domeniul industrializării berii are şi un important rol de exemplu în bucătărie. Se spune că fragedele lăstare de hamei se folosesc la ciorbe şi sarmale şi are aceleaşi proprietăţi curative ca şi sparanghelul. De asemenea, este şi o plantă medicinală bogată în vitamina B2, folosită la prepararea berii dar şi la prepararea de infuzii, pulberi şi extrase diverse, apreciate pentru proprietăţile lor calmante prin substanţe active din componenţa lor. Preparatele din hamei au o acţiune uşor sedativă, antibacteriană, antispastică, tonică, amară şi afrodisiacă”, a punctat, de pe scena festivalului, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara. (citește articolul complet)

Pe aceeași temă:

Tradiţia hameiului, impulsionată de la Palatul Cotroceni (Zi de zi)

Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.

Powered by WordPress | Designed by: Premium WordPress Themes | Thanks to Themes Gallery, Bromoney and Wordpress Themes