Miza litigiului dintre Albeşti şi Sighişoara: aproape 1 milion de lei pe an din taxe şi impozite

albestiAproape 46 de hectare din platforma industrială a Sighişoarei situate la est de Valea Dracului au trecut în zona administrativă a comunei Albeşti în urma încheierii litigiului de graniţă dintre cele două unităţi administrative vecine. Pe acea suprafaţă de teren îşi desfăşoară activitatea sau îşi au sediile 20 de societăţi comerciale care plăteau în total 950.987 lei impozite şi taxe la bugetul  municipiului Sighişoara. Din acest an cele 20 de societăţi comerciale îşi vor plăti contribuţiile către comuna Albeşti. Lucru care pentru aceste societăţi poate fi un avantaj având în vedere că Albeştiul, fiind o comună, are impozite şi taxe ceva mai mici. Potrivit informaţiilor furnizate de purtătorul de cuvânt al Primăriei Sighişoara, Alina Aldea, cele 20 de societăţi sunt: Ambient SA, SC ATT SA (operatorul de transport urban de călători din Sighişoara), CableTeam SRL, Cambus SA, Cesiro SA (cel mai mare angajator cu peste 1.600 de angajaţi), Densali Const SRL, Grup Arcons SRL, Izocon SA, Melinda Instal SRL, Nicodeniss Trans SRL, Parat Ro SRL, OMV Petrom Marketting SA, Remat Mureş SA, Siceram SA, Sectorul de Drumuri Naţionale SA, Stimet SA, Transgaz SA, Teleson SRL, Triticum SRL şi VES SA. Momentan nu sunt date referitoare la numărul de locuitori ai Sighişoarei care în urma încheierii litigiului au devenit locuitori ai comunei Albeşti. Probabil că cei care locuiesc în zona de graniţă vor fi notificaţi în perioada urrmătoare dacă trebuie să-şi schimbe actele de identitate şi unde vor plăti impozite şi taxe de-acum încolo.

Potrivit unui articol publicat în anul 2006 în Ziarul de Mureş, “conflictul” dintre Sighişoara şi Albeşti a început în 1998 când primarul de atunci al comunei, Toader Stroian a deschis un proces prin care Primăria Albeşti solicita delimitarea administrativ-teritorială a comunei faţă de municipiul Sighişoara, aşa cum s-a făcut prin Legea 2/1968, obligarea municipalităţii sighişorene să permită exercitarea atribuţiilor administrativ ale comunei Albeşti pe respectivul teritoriu, situal la est de Valea Dracului, precum şi să constate inaplicabilitatea Decretului Prezidenţial 63/1976, act pe care Primăria Sighişoara l-a invocat de fiecare dată când s-a discutat pe marginea acestui subiect. Trecerea terenului din administrarea comunei Albeşti în cea a municipalităţii sighişorene s-a făcut pe baza unui decret prezidenţial din 1976, privind aprobarea platformelor industriale şi amplasamentul pentru obiectivele industriale ce urmau a se realiza în perioada 1976-1989 în judeţul Mureş. La art. 3, decretul lui Ceuşescu stipulează că “terenul aferent platformei industriale din municipiul Sighişoara (…) se include în perimetrul construibil localităţii respective”, formulare interpretată de autorităţi drept o punere în posesie a municipiului asupra terenului respectiv. În opinia lui Stroian decretul este lovit de nulitate întrucât sub aspect juridic, un decret prezidenţial, fie el şi semnat de Ceauşescu, nu putea modifica implicit o lege, cea care stabilise în 1968 limitele celor două localităţi. Acest lucru putea să-l facă doar Marea Adunare Naţională, forul legislativ al ţării la acea vreme. În 2001 Curtea de Apel Tîrgu Mureş respinge acţiunea comunei Albeşti motivând că “obiectul pricinii (…) nu intră în sfera de jurisdicţie a instanţelor judecătoreşti, organizarea administrativ-teritorială şi delimitarea administrativă a localităţilor sunt atribute care aparţin în exclusivitate puterii legislative şi executive”. Comuna Albeşti face recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care în anul 2003 respinge şi ea acţiunea şi nici măcar nu mai examinează probele prezentate de Consiliul local Albeşti, considerând că nu are competenţa să judece cauza şi nici de a interpreta dispoziţiile Decretului Prezidenţial 63/1976.

De-atunci şi până de curând lucrurile au rămas la fel. Primăria Sighişoara a interpretat deciziile instanţelor ca fiind favorabile municipiului şi a continuat să colecteze taxe şi impozite de la societăţile comerciale şi locuitorii din zonă. În acelaşi articol din 2006 publicat în Ziarul de Mureş se vorbeşte chiar de dublă impozitare: unii locuitori care au plătit deja impozite către comuna Albeşti au fost somaţi de primăria Sighişoara să-şi plătească dările către municipalitate… În acest timp comuna Albeşti căuta noi căi de atac prin care să-şi recupereze suprafaţa care consideră că-i aparţine. Oportunitatea de a stinge litigiul s-a ivit în anul 2011 când a intrat în vigoare Legea 162 care prevede menţinerea limitelor adiminstrative stabilite prin Legea 2/1968. În baza Legii 162/2011 comuna Albeşti a solicitat şi obţinut avizul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mureş privind delimitarea teritorului administrativ dintre cele două localităţi. Astfel a început “războiul indicatoarelor” când în anul 2012 în decurs de câteva zile indicatoarele rutiere ce marcau limita de localitate dintre Sighişoara şi Albeşti au fost mutate dintr-un loc în altul, iar Primăria Sighişoara a deschis o acţiune în contencios administrativ împotriva procedurii de delimitare administrativ-teritorială demarată de comuna Albeşti. Acţiunea a fost respinsă de Tribunalul Mureş – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, astfel că Sighişoara “revine” la graniţele prevăzute de Legea 2/1968…

Adrian Diţă

Surse şi referinţe:

Proiect de hotărâre privind prelungirea valabilitărţii Planului Urbanistic General al municipiului Sighişoara (conţine documente relevante referitoare la subiectul articolului)

Disputa indicatoarelor Sighişoara-Albeşti , Albeşti-Sighişoara (Zi de zi – ianuarrie 2012)

No man’s land de Sighişoara (Ziarul de Mureş – mai 2006)

 

Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.

Powered by WordPress | Designed by: Premium WordPress Themes | Thanks to Themes Gallery, Bromoney and Wordpress Themes