După mine, potolu’! Reţetă culinară pe bune. SFR vă recomandă: Varză călită (de post)

E oficial! Am intrat în Postul Crăciunului! De-acum gata cu visatul la ceafă de porc cu garnitură de mici, iar la desert, tort de şniţele cu cremă de maioneză şi topping de mujdei. De-acum musai să visăm doar la mâncăruri vegetariene, care nu îngraşă şi care respectă şi canoanele religioase pentru această perioadă. Zic să visăm pentru că, de post sau nu, nu ne mai prea permitem să şi consumăm o gamă prea variată de alimente, mulţumită înţeleptelor politici aplicate de aleşii noştri pentru a împiedica poporul să trăiască prea bine (deşi în campaniile electorale anterioare cam ăsta era îndemnul: “Să trăiţi bine-mersi!”, sau aşa ceva). Şi nici măcar răbdări prăjite nu poţi consuma în Post pentru că, se ştie, astea conţin multă carne mai ales când te gândeşti cu drag la scumpii noştri aleşi. (Scumpi din punct de vedere al cheltuielilor de întreţinere al stilului lor de viaţă…). Şi nici cu apă rece nu ne putem îmbăta în Post pentru că vara asta ne-a cam pârjolit seceta. A, dar staţi că acest aspect va fi rezolvat de campania electorală…

Prin urmare, pentru reţeta culinară din această săptămână vă recomand să visăm împreună la o varză călită de post. De ce tocmai varză? Pentru că, una la mână: se pare că varza e, momentan, cel mai ieftin aliment; be: este cuvântul de origine dacică folosit cel mai des pentru a descrie situaţia din România, şi III: stiţi sloganurile alea cretine de marketing, gen “eşti ceea ce mănânci/bei”? Ei bine, se pare că asta consideră unii că e poporul român: o varză călită de o istorie potrivnică, plină de invazii, jafuri şi conducători imorali dar toleraţi de popor… Oare chiar aşa să fie?

Dar să revenim la visul nostru cel de toamnă târzie. Pentru o varză călită de post avem nevoie de următoarele ingrediente: un kil jumate de varză proaspătă de mărime mijlocie şi mai “îndesată”; o ceapă mai mică uscată (şi nu degerată) şi o legătură de ceapă verde; unul sau doi ardei graşi sau capia; un morcov mai micuţ; 4 sau 5 roşii, două linguri de bulion sau suc de roşii; ulei; un pahar de vin alb, sare, piper boabe, boabe de coriandru ,piper măcinat, cimbru după gust, două foi de dafin şi o legătură de mărar. După ce am spart juma’ de leafă achiziţionând toate aceste ingrediente, procedăm în felul următor: curăţăm varza de frunzele inutile, o spălăm şi o tocăm foarte subţire, precum tăiţeii, presărăm oleacă de sare, o amestecăm şi o lăsăm cam o juma’ de oră să se elimine amăreala. Stoarcem apoi varza uşor între palme pentru a elimina surplusul de apă. Într-o cratită cu puţin ulei încins punem varza, apoi pe rând, la intervale de 5 cca. minute: ceapa tocată mărunt, morcovul tăiat cubuleţe sau răzuit, ardeiul tăiat feliuţe, foile de dafin, piperul boabe, coriandrul, cimbrul şi piperul măcinat. Turnăm apoi puţină apă caldă şi lăsăm să fiarbă înăbuşit. Când varza s-a pătruns adăugăm vinul alb, roşiile tăiate felii, sucul de roşii şi mărarul tocat mărunt şi mai lasăm să fiarbă la foc mic până ce roşiile se înmoaie, apoi se potriveşte de sare şi condimente. La final, deasupra putem pune rondele de roşii şi, dacă mai e nevoie (dar nu cred), mai adaugăm puţină apă fiartă sau suc de roşii. Apoi… staţi că mai e!… dăm varză la cuptor şi o lăsăm până se româneşte… pardon… rumenşte frumos. Putem servi varza călită alături de tradiţionala mămăligă şi, dacă vă place, ardei iute… Vise plăcute!

Adaptare după o reţetă preluată de pe www.gustos.ro. Imagine preluată de pe www.gustos.ro.

Zodia SăRacului

Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.

Powered by WordPress | Designed by: Premium WordPress Themes | Thanks to Themes Gallery, Bromoney and Wordpress Themes